Câte zile durează sărbătoarea Kurban Bayram?

De astăzi, credincioșii musulmani sărbătoresc Kurban Bayram, sau Eid al-Adha, una dintre cele două sărbători religioase care sunt simbolul păcii și al frăției în lumea islamică. Pentru musulmani, perioada sărbătorilor a început încă de ieri, astfel că vorbim de o întreagă săptămână de sărbătoare în Turcia, deoarece cele 4 zile de Bayram durează până vineri, 23 iulie.

„Sărbătoarea Sacrificiului” înseamnă apropierea de Allah și se referă la sacrificarea unui animal, în anumite condiții. Credincioșii musulmani spun că această sărbătoare comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia pentru Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.

Așa cum este specificat în Coran, pentru a își arăta credinţa și supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzându-i determinarea și puterea credinței, îl trimite pe arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului, iar lama cuţitului taie gâtul animalului, şi nu pe cel al copilului mult iubit, astfel ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului.

Această ceremonie care reconfirmă anual credinţa în Allah, a apărut în cel de-al doilea an al islamului, astfel că fiecare musulman înstărit trebuie să sacrifice un animal, fie că vorbim de sacrificiul unui berbec, a unei oi, viței, capre sau cămile, deoarece acest lucru semnifică un gest de bunăvoinţă şi de adorare a lui Allah. Apoi, musulmanii oferă în dar nevoiaşilor 2/3 din animalul jertfit şi opresc pentru ei doar 1/3 din kurban.

Reamintim că practicarea religiei islamice constă în îndeplinirea slujbelor zilnice (namaz), respectarea postului Ramadanului de 30 de zile, vizitarea Kaabei din oraşul Mecca şi pelerinajul la mormântul lui Muhamed, ajutorarea celor lipsiţi, păstrarea trează în memorie a mărturisirii de credinţă şi pronunţarea ei zilnică.  

Islamul cuprinde în întreaga lume peste un miliard de adepţi, grupaţi în două mari curente: sunniţi şi şiiţi. Populaţia islamică din România (de naţionalitate turcă, tătară, albaneză) aparţine ramurii Sunni.