Liderii europeni analizează relațiile cu Turcia

La începutul summitului video de joi, liderii Uniunii Europene par pregătiți să ofere noi stimulente Turciei pentru a îmbunătăți cooperarea în domeniul migrației și schimburilor comerciale, pentru a o încuraja să continue să îmbunătățească legăturile cu UE și să promoveze stabilitatea. Printre acestea se numără reînnoirea unei uniuni vamale și liberalizarea regulilor privind vizele.

Decizia diplomaților europeni de a oferi Turciei o „agendă pozitivă” e corelată cu pauza tensiunilor dintre Grecia, Cipru și Turcia și cu dorința de a evita orice act ostil care ar putea submina un nou efort de pace pentru Cipru.

E important de precizat că UE dorește să resusciteze Declarația din 2016, care a redus masiv intrările de migranți în insulele grecești. UE a oferit Turciei aproximativ 6 miliarde de euro (7,1 miliarde de dolari) pentru refugiații sirieni, precum și alte stimulente pentru a împiedica plecarea acestora către statele europene.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, spune că acest acord trebuie implementat în continuare și să rămână cadrul cheie pentru cooperarea în materie de migrație. Înaltul oficial european consideră că acest acord a salvat vieți și a oprit majoritatea oamenilor care încercau să traverseze Marea Egee, către insule precum Lesbos și Samos. Acordul a stagnat în urmă cu un an, odată cu pandemia de coronavirus, dar și după ce Turcia, supărată de lipsa sprijinului UE pentru invazia sa în nordul Siriei, a permis plecarea a mii de migranți, provocând ciocniri la granița grecească. Cu toate acestea, în decembrie, presa internațională precizează că UE a extins două programe pentru refugiații sirieni în valoare de aproape o jumătate de miliard de euro (aproape 600 de milioane de dolari).

De asemenea, este probabil ca liderii europeni să ia în calcul o actualizare a unui acord de uniune vamală între UE și Turcia, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 1995 și care a eliminat taxele pe majoritatea mărfurilor turcești și a produselor care intră în blocul celor 27 de națiuni.

Dar, pe de altă parte, în ciuda semnalelor pozitive venite de la Ankara, liderii sunt precauți că acesta ar putea fi doar un moment de calmitate prezentat de Turcia pentru a se potrivi intereselor sale. De altfel, la nivelul UE continuă să crească îngrijorările cu privire la nerespectarea unor drepturi în Turcia, care este candidat la aderarea la UE de mai bine de 20 de ani.

În urmă cu o săptămână, președintele Recep Tayyip Erdogan a reziliat Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei, care vizează prevenirea violenței împotriva femeilor. Măsura a fost o lovitură pentru formele asociative destinate respectării drepturile femeilor din țară, care spun că violența domestică și femicidul sunt în creștere.

UE a criticat, de asemenea, autoritățile turcești pentru că au eliminat un parlamentar pro-kurd și că au încercat să închidă partidul din care acesta face parte, HDP (partid pro-kurd).

La summitul video de azi, Ciprul, susținut de Grecia și, probabil, de Franța, vor avea o abordare dură, în timp ce Germania, de exemplu, va adopta o abordare mai blândă. Cipru, stat care a aderat la UE în 2004 păstrează o atitudine ostilă față de Turcia, după ce a fost împărțit în 1974. Reamintim că Republica Cipru s-a născut în 1960, dar începând cu 1967 grecii au reluat atacurile în insulă, iar 15.000 de soldați greci aveau să ocupe acest teritoriu. Pentru a contracara acest lucru, în 1974 trupele turcești debarcă și ele în Cipru ocupând partea de nord pentru a proteja astfel minoritatea turcă. Ciprioții turci și-au declarat independența în treimea nordică aproape un deceniu mai târziu, fiind recunoscuți doar de Turcia.