Rezilierea de către Turcia a „Convenției Istanbul” e privită cu îngrijorare în plan internațional

Așa cum era de așteptat, decizia Turciei de a rezilia „Convenția de la Istanbul” printr-un decret prezidențial a stârnit multe reacții și îngrijorare. Turcia s-a retras astfel din primul instrument obligatoriu pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, potrivit unui decret prezidenţial publicat vineri, care a atras imediat nenumărate critici. Turcia semnase Convenția în data de 11 mai 2011 și a fost apoi ratificată pe 14 martie 2012.

Cu toate acestea, din luna ianuarie a anului trecut se discută în spațiul public de intenția președintelui Recep Tayyip Erdoğan de a renunța la Convenție, în încercarea acestuia de a atrage de partea sa electoratul conservator, confruntat cu dificultăţi economice tot mai mari.

Conservatorii turci au afirmat că această Convenție dăunează unităţii familiale, încurajează divorţul şi că referinţele sale la egalitate sunt folosite de comunitatea LGBTQ pentru a obţine o mai mare acceptare în societate.

În Turcia, multe femei se tem că părăsirea acestei Convenţii nu face altceva decât să deschidă porţile unei violenţe deja endemice, deoarece cazurile de feminicid au crescut îngrijorător în ultimul deceniu în Turcia. Potrivit datelor oficiale, anul trecut în Turcia s-au înregistrat 300 de cazuri, iar de la începutul acestui an 77.

Tocmai de aceea, mii de persoane au manifestat sâmbătă în Turcia pentru a-i cere preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan să revină asupra acestei decizii. „Anulaţi decizia, aplicaţi tratatul!”, au scandat mii de femei şi bărbaţi adunaţi în districtul Kadikoy din Istanbul. Aceștia purtau portrete de femei ucise şi pancarte pe care scria: „Femeile sunt cele care vor câştiga acest război”. De asemenea, manifestaţii au avut loc și la Ankara şi Izmir.

Facebook Conventia Istanbul

Reacții în plan intern

Primele reacții la decizia președintelui turc de reziliere a „Convenției Istanbul” au venit din partea principalului partid al opoziției din Turcia, ai cărui reprezentanți spun că acest acord poate fi reziliat doar printr-o notificare către Secretariatul General al Consiliului Europei. Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, unul din principalii rivali ai preşedintelui Erdoğan, l-a acuzat pe acesta că „a călcat în picioare lupta pe care femeile o duc de ani buni”.

Specialiștii în drept din Turcia spun că, de regulă, o convenție internațională este reziliată în același mod în care a intrat în vigoare. Ori, „Convenția de la Istanbul” a intrat în vigoare cu aprobarea Marii Adunări Naționale a Turciei. Tocmai de aceea, Turgut Kazan, un avocat celebru în Turcia, spune că aceasta va rămâne în vigoare până când Marea Adunare Națională a Turciei va adopta o nouă lege. Aceeași idee este susținută și de prof. dr. Adem Sözüer, de la Facultatea de drept a Universității din Istanbul, care spune că fiind vorba de o convenție internațională, ea este validată doar prin vot în parlament. „Prin urmare, dacă sistemul guvernamental prezidențial vrea să renunțe la acest contract, atunci Marea Adunare Națională a Turciei ar trebui să decidă ieșirea cu o lege separată”, a declarat pentru publicația Sozcu, prof. dr. Adem Sözüer.

Confruntat cu o adevărată avalanşă de critici, guvernul de la Ankara a încercat să liniştească opinia publică. „Instituţiile şi forţele noastre de poliţie vor continua să lupte împotriva violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor”, a declarat ministrul de interne, Suleyman Soylu.

Reacții în plan internațional

Secretarul general al Consiliului Europei Marija Pejcinovic Buric consideră, într-un comunicat postat pe website-ul instituţiei, că retragerea Turciei din Convenţia de la Istanbul este „o veste devastatoare”„Convenţia de la Istanbul acoperă 34 de ţări europene şi este privită pe scară largă drept un criteriu de referinţă în eforturile internaţionale de a proteja femeile şi fetele de violenţa cu care se confruntă zilnic în societăţile noastre. Această decizie este un regres enorm faţă de aceste eforturi şi cu atât mai deplorabilă întrucât compromite protecţia femeilor în Turcia, în întreaga Europă şi în afara ei”, a subliniat Pejcinovic Buric.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi-a exprimat regretul faţă de retragerea Turciei din Convenţia de la Istanbul şi i-a cerut Ankarei să revină asupra acestei decizii. ”Sperăm că în curând Turcia se va realătura eforturilor Uniunii Europene de a apăra drepturile femeilor şi ale fetelor, un element fundamental al drepturilor omului, păcii, securităţii şi egalităţii în secolul 21”, a spus Borrell.

Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, a cerut ratificarea Convenţiei de la Istanbul de toate statele semnatare. „Femeile merită un cadru juridic solid care să le protejeze”, a scris Von der Leyen pe Twitter, indicând că „violenţa contra femeilor nu este tolerabilă”.

Și Franța a reacționat, prin purtătoarea de cuvânt a ministerului francez de externe, Agnes von der Muhll, care a declarat că țara sa regretă profund decizia autorităţilor turce, în condiţiile în care Turcia a fost prima ţară care a ratificat-o în 2011. Totodată, aceasta și-a arătat îngrijorarea că decizia va afecta în primul rând femeile turce, faţă de care Franţa îşi exprimă întreaga solidaritate.

Ministerul de externe german consideră că decizia Turciei e un declin în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, din care drepturile femeilor fac parte integrantă și avertizează că decizia Turciei a trimis un semnal greşit Europei şi femeilor din Turcia și că nici tradiţiile culturale, nici cele religioase sau naţionale nu pot servi drept scuză pentru ignorarea violenţei împotriva femeilor.

Retragerea Turciei din „Convenţia de la Istanbul” este criticată și de preşedintele american, Joe Biden. Acesta spune că decizia Ankarei constituie un pas înapoi în eforturile de a se pune capăt violenţelor împotriva femeilor. „Ţările ar trebui să lucreze pentru consolidarea şi reînnoirea angajamentelor lor pentru a se pune capăt violenţelor contra femeilor, nu pentru a respinge tratate internaţionale menite să protejeze femeile şi să îi tragă la răspundere pe autorii abuzurilor”, spune președintele Americii.

Ce este „Convenția de la Istanbul”?

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – denumită pe scurt și „Convenția de la Istanbul” – a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei la data de 7 aprilie 2011 și a fost deschisă semnării de către statele membre ale Consiliului Europei la data de 11 mai 2011, cu prilejul cele de-a 121-a Sesiuni a Comitetului Miniștrilor, desfășurată la Istanbul.

„Convenția de la Istanbul” este așadar o convenție internațională adoptată în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor și are drept scop protejarea femeilor împotriva tuturor tipurilor de violență, precum și prevenirea și eliminarea violenței violenței domestice. Acordul obligă guvernele să adopte o legislaţie care să pedepsească violenţa domestică şi abuzurile similare, inclusiv violul conjugal şi mutilarea genitală feminină.

Este primul tratat internaţional care conţine o definiţie a genului şi recunoaşte că femeile şi bărbaţii nu sunt doar diferenţiaţi din punct de vedere biologic, ci că există o categorie a genului, definită social, care le conferă acestora roluri şi comportamente specifice.

Convenția introduce sancțiuni penale și/sau juridice pentru acte de violență psihică și fizică, molestări psihologice insistente ce violează intimitatea, dar și pentru căsătoria forțată, mutilarea genitală a femeilor, violența sexuală (inclusiv violul), hărțuirea sexuală, avortul forțat și sterilizarea forțată.

În plus, sunt recunoscute drept infracțiuni, atunci când sunt comise intenționat, înlesnirea sau complicitatea și tentativa comiterii unui act de violență. În cadrul unei proceduri penale inițiate nu vor fi considerate justificări ale acestor acte cultura, obiceiul, tradiția, religia sau onoarea.

Mai mult, următoarele circumstanțe sunt considerate agravante:

  • Infracțiuni comise împotriva unui(ei) fost(e) sau actual (e) soț(ii) ori partener(e), de un membru de familie sau o persoană care a abuzat de puterea sa;
  • Infracțiuni comise în mod repetat;
  • Infracțiuni comise împotriva unei persoane vulnerabile;
  • Infracțiuni comise împotriva sau în prezența unui copil;
  • Infracțiuni comise de una sau mai multe persoane care acționează împreună;
  • Infracțiuni precedate sau acompaniate de nivele extreme de violență;
  • Infracțiuni comise cu utilizarea unei arme;
  • Infracțiuni ce au avut ca urmări vătămări fizice sau psihice ale victimei;
  • Agresori condamnați anterior.

Totodată, Convenția interzice soluționarea extrajudiciară a litigiilor obligatorii, inclusiv medierea și concilierea, referitoare la toate formele de violență.

De asemenea, se stipulează o serie de măsuri privind protecția victimelor prin informare, servicii de asistență genezrală, asistență în plângerile individuale/colective prin asigurarea unor servicii specializate, înființarea de adăposturi corespunzătoare, organizarea unor linii telefonice de urgență 24 de ore din 24, înființarea de centre de sesizare și sprijin a cazurilor de criză în urma violului, implementarea unor servicii de protecție și asistență pentru martorii copii, precum și constituirea cadrului în care o persoană martoră la comiterea unor acte de violență să fie încurajată să raporteze acest lucru autorităților competente.

La nivelul cooperării internaționale, semnatarii Convenției se angajează să colaboreze în prevenirea, combaterea și urmărirea în justiție a tuturor formelor de violență și vor dezvolta proceduri de primire și servicii de sprijin pentru solicitanții de azil, sensibili la dimensiunea de gen, inclusiv determinarea statutului de refugiat și solicitarea protecției internaționale.

România și „Convenția de la Istanbul”

România a semnat Convenția de la Istanbul și s-a angajat, astfel, să adopte, să promoveze și să respecte o serie de măsuri ferme prin care să fie asigurată prevenția și combaterea adecvată a fenomenului violenței. Sub incidenţa Convenţiei intră femei şi fete din orice mediu social, indiferent de vârstă, rasă,religie, origine socială, statut de imigrant sau orientare sexuală.

Referitor la implementarea prevederilor Convenției de la Istanbul, țara noastră e parte dintr-un Proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021” și implementat de ANES în perioada 2019-2021, în valoare totală de 2.500.000 euro.

Proiectul intitulat ”Sprijin pentru implementarea Convenției de la Istanbul în România” este o acțiune strategică menită să sprijine autoritățile administrației publice din România să adopte o acțiune coordonată în abordarea provocărilor reprezentate de punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul, ratificată de România în data de 23 martie 2016.

Proiectul este destinat să faciliteze schimbul de bune practici cu instituții norvegiene relevante, cu experiență în domeniul violenței în familie și a violenței împotriva femeilor.

Polonia anunțase anul trecut că se retrage din „Convenția de la Istanbul”

Trebuie spus, de asemenea, că și Polonia anunțase anul trecut că se retrage din Convenţia de la Istanbul, despre care guvernul conservator de la Varșovia spune că încalcă drepturile părinților pentru că cere școlilor să îi învețe pe copii despre gen. Astfel guvernul polonez spunea că se aliniază îndeaproape cu Biserica Catolică și promovează o agendă socială conservatoare.